Nucleul atomic reprezinta samburele atomului si este alcatuit din nucleoni, protoni si neutroni care sunt asezati si se rotesc pe orbite nucleare.
In nucleul atomic protonii si neutronii se deplaseaza pe orbite circulare inchise in jurul unui centru de masa.
In nucleul atomic este concentrata toata energia si masa atomului.
In nucleul atomic exista cea mai mare densitate de particule din alcatuirea atomului.
Protonii si neutronii au si ei energie si masa.
Energia si masa acestor nucleonii este constanta cand acestia se afla pe orbita nucleara fundamentala, in cazul atomilor stabili, dar exista posibilitatea ca, energia acestor nucleoni sa creasca sau sa scada prin:
- interactiunea unui electron ori a unui foton nuclear g sau X cu nucleoni
- dezintegrare nucleara radioactiva
- interactiunea neutronilor si protonilor cu nucleoni care sunt de trei feluri:
1 - imprastierea elastica
2 - captura neutronilor si protonilor
3 - fisiunea nucleara.
Interactiunea electronilor sau fotonilor nucleari g sau X cu particulele nucleului atomic protoni si neutroni este identica, indiferent de substanta sau materia cu care interactioneaza.
Un lucru este foarte important de precizat si anume ca, particulele nucleului atomic absorb si emit energie, pe acelasi principiu ca si in cazul electronilor din invelisul electronic al atomului.
In cazul interactiunii electronilor (-e) sau fotonilor g ori X cu protoni, acestia emit perechi de particule electroni (-e) - pozitroni (+e) si se transforma in neutroni si trec de pe orbita fundamentala pe o orbita superioara, iar datorita acestei interactiuni atomul a trecut din starea fundamentala in starea de excitatie.
Electroni (-e) si pozitroni (+e) emisi formeaza radiatiile b alcatuite din electroni, particule incarcate din punct de vedere electric negativ si radiatii a formate din pozitroni, particule incarcate din punct de vedere electric pozitiv.
Aceste particule avand sarcini electrice diferite se atrag si se neutralizeaza reciproc printr-un proces de anihilare A, in urma caruia rezulta doua particule (o) neutre din punct de vedere electric care sunt emise sub forma unor cuante de radiatii X sau g moi care sunt identice si au caracteristici asemanatoare cu radiatiile nucleare gradioactive emise de nucleele atomice in procesul dezintegrari nucleare radioactive.
La revenirea neutronilor de pe orbita superioara pe orbita fundamentala, acestia emit fotonii nucleari (of) Xd duri si diferenta de energie dintre cele doua orbite nucleare.
In nucleul atomic protonii si neutronii se deplaseaza pe orbite circulare inchise in jurul unui centru de masa.
In nucleul atomic este concentrata toata energia si masa atomului.
In nucleul atomic exista cea mai mare densitate de particule din alcatuirea atomului.
Protonii si neutronii au si ei energie si masa.
Energia si masa acestor nucleonii este constanta cand acestia se afla pe orbita nucleara fundamentala, in cazul atomilor stabili, dar exista posibilitatea ca, energia acestor nucleoni sa creasca sau sa scada prin:
- interactiunea unui electron ori a unui foton nuclear g sau X cu nucleoni
- dezintegrare nucleara radioactiva
- interactiunea neutronilor si protonilor cu nucleoni care sunt de trei feluri:
1 - imprastierea elastica
2 - captura neutronilor si protonilor
3 - fisiunea nucleara.
Interactiunea electronilor sau fotonilor nucleari g sau X cu particulele nucleului atomic protoni si neutroni este identica, indiferent de substanta sau materia cu care interactioneaza.
Un lucru este foarte important de precizat si anume ca, particulele nucleului atomic absorb si emit energie, pe acelasi principiu ca si in cazul electronilor din invelisul electronic al atomului.
In cazul interactiunii electronilor (-e) sau fotonilor g ori X cu protoni, acestia emit perechi de particule electroni (-e) - pozitroni (+e) si se transforma in neutroni si trec de pe orbita fundamentala pe o orbita superioara, iar datorita acestei interactiuni atomul a trecut din starea fundamentala in starea de excitatie.
Electroni (-e) si pozitroni (+e) emisi formeaza radiatiile b alcatuite din electroni, particule incarcate din punct de vedere electric negativ si radiatii a formate din pozitroni, particule incarcate din punct de vedere electric pozitiv.
Aceste particule avand sarcini electrice diferite se atrag si se neutralizeaza reciproc printr-un proces de anihilare A, in urma caruia rezulta doua particule (o) neutre din punct de vedere electric care sunt emise sub forma unor cuante de radiatii X sau g moi care sunt identice si au caracteristici asemanatoare cu radiatiile nucleare gradioactive emise de nucleele atomice in procesul dezintegrari nucleare radioactive.
La revenirea neutronilor de pe orbita superioara pe orbita fundamentala, acestia emit fotonii nucleari (of) Xd duri si diferenta de energie dintre cele doua orbite nucleare.
In cazul interactiunii electronilor (-e) sau fotonilor g ori X cu neutroni, acestia emit perechi de particule electroni (-e) - neutrini (on)) si se transforma in protoni si trec de pe orbita fundamentala pe o orbita superioara.
Electroni (-e) si neutrini (on)) emisi formeaza radiatiile b care sunt alcatuite din electroni, particule incarcate din punct de vedere electric negativ si radiatii X sau g moi care sunt alcatuite din neutrini, particule neutre din punct de vedere electric.
Protoni au o situatie instabila pe aceasta orbita superioara si revin pe orbita fundamentala, emitand fotonii nucleari (of) Xd duri si diferenta de energie dintre cele doua orbite nucleare.
In acest caz, atomul trece din starea de excitatie in starea fundamentala.
Fotonii nucleari (of) emisi sunt particule neutre din punct de vedere electric.
In cazul nucleului atomic valoarea frecventei n radiatiei absorbite si emise se calculeaza cu ajutorul ecuatiei:n = A2 . R (1/n2 - 1/ m2) + 2 e
Electroni (-e) si neutrini (on)) emisi formeaza radiatiile b care sunt alcatuite din electroni, particule incarcate din punct de vedere electric negativ si radiatii X sau g moi care sunt alcatuite din neutrini, particule neutre din punct de vedere electric.
Protoni au o situatie instabila pe aceasta orbita superioara si revin pe orbita fundamentala, emitand fotonii nucleari (of) Xd duri si diferenta de energie dintre cele doua orbite nucleare.
In acest caz, atomul trece din starea de excitatie in starea fundamentala.
Fotonii nucleari (of) emisi sunt particule neutre din punct de vedere electric.
In cazul nucleului atomic valoarea frecventei n radiatiei absorbite si emise se calculeaza cu ajutorul ecuatiei:n = A2 . R (1/n2 - 1/ m2) + 2 e